Pierre de Fermat

Matematian francez

Pierre de Fermat s-a născut la 17 august 1601 la Beaumont-de-Langene şi a murit la 12 ianuarie 1665 la Castres. Fermat este un matematician francez care este deseori numit fondatorul teoriei moderne a numerelor. El şi Rene Descartes au fost matematicienii care au condus descoperirile matematice din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Independent de Descartes el a descoperit principiul fundamental al Geometriei Analitice. Metodele sale  de  a găsi tangentele la curbă, puinctele de maxim sau de minim l-au făcut să fie privit ca inventatorul calculului diferenţial. Din corespondenţa avută cu Blaise Pascal se înţelege că el a fost cofondator al teoriei probabilităţilor.

Pierre de Fermat este fiul lui Dominique Fermat, un comerciant de produse agricole, iar mama sa este Claire de Long şi provine dintr-o familie de aristocraţi. Nu se ştiu prea multe despre educaţia timpurie a lui Fermat, dar ştim că a avut o educaţie înaltă, că a începuit să studieze dreptul civil la Universitatea din Orleans şi că absolvit-o în 1626. Un an mai târziu el s-a mutat la Bordeaux unde a devenit av
ocat la Înalta Curte. Tototdată el a început să se ocupe şi de matematică. A moştenit o mare avere după moartea tatălui său, în 1628.

În 1630 Fermat a plătit o sumă uriaşă pentru a obţine o poziţie de senior la Înalta Curte din Toulouse. Aceasta este slujba lui pe viaţă. Totodată devine nobil. El va folosi de acum numele de Pierre de Fermat în loc de Pierre Fermat.

În 1631 Fermat se căsătoreşte cu verişoara sa Louse de Long care încă nu împlinise 16 ani. Ei au avut opt copii dintre care doar cinci au atins vârstă adultă.


El a fost un matematician strălucit deşi s-a ocupat de matematică doar în timpul său liber. El nu şi-a publicat niciodată lucrările sale. Tot ce ştim despre lucrările sale matematice ştim din corespondeţa sa cu alţi matematicieni sau din notele găsite după moartea sa.

Fermat s-a ocupat de matematică din 1627 până în 1660. Exceptând perioada dintre 1643 şi 1654 când din cauza războiului civil sau slujba care l-a acaparat sau a fost cuprins  de o boală care aproape că l-a omorât.

A început să se ocupe de matematică în 1629 când şi-a început cariera în Bordeaux. Acolo el a devenit prieten cu Etienne d'Espagnet care moştenise o bibliotecă cu cărţi importante printre care şi lucrări matematice. Fermat a fost în special interesat de lucrările lui Franciscus Vieta, un important matematician francez care adusese îmbunătăţiri importante în algebră.

Studiind munca lui Vieta şi tratatele lui Arhimede, Fermat îşi aduce prima contribuţie importantă în matematică în 1929 când descoperă o nouă metodă de a găsi maximele, minimele şi tangenta la o curbă.

La Paris, matematicianul Marin Mersenne încerca să încurajeze matematicienii să comunice mai mult pentru a accelera descoperirile amtematice. El aude de lunca lui Fermat in 1636 şi îi scrie iar corespondenţa cu Fermat îl convinge  că are de a face cu un matematician de primă mână.

Pe lângă toate celelalte contribuţii în Teoria Numereler, în calculul diferenţial sau în Probabilităţi, Fermat este cunoscut pentru cele două teoreme care îi poartă numele: Mica Teoremă a lui Fermat şi Marea Teroremă a lui Fermat. Dacă despre prima ştim că a fost demonstrată, despre a doua ştim sigur că Fermat a enunţat-o în anul 1637. Nu ştim dacă a avut vreo demonstraţie pentru că notele lui Fermat nu s-au păstrat în întregime. Dar problema a rămas nerezolvată timp de peste 300 ani până în 1995 când matematicianul englez Andrew Wiles reuşeşte să găsească o rezolvare, după o muncă de 7 ani.

Conform Enciclopediei Britannica, Fermat s-ar fi născut în 1601. Dar, se pare că în acel an s-a născut un frate de al său, tot Pierre de Fermat, cu care era frate doar după tată. Matematicianul s-ar fi născut în 1607 conform altor surse.