Arhimede (298 î.Hr. - 212 î.Hr.)

Faimos matematician grec

Arhimede, matematician grec Arhimede (298 - 212 î.H.) a fost un mare matematican. Nascut la Siracusa, Sicilia (Italia) a fost ucis de catre un soldat roman in timpul razboaielor Punice. El a proiectat masini de razboi precum catapultele si se povesteste ca el ar fi construit o oglinda uriasa cu care a aprins corabiile razboinice inainte ca acestea sa ajunga la tarm. Dar aceasta e doar o legenda.

 

Fiu al astronomului Fidas, el s-a născut în Siracuza, Sicilia, în anul 287 î. Hr. după unele surse sau în anul 298 î.Hr. după alte surse. Arhimede a studiat în Alexandria, Egipt, unde i-a cunoscut pe marii matematicieni Conon din Samos, Dositheos din Pelusion şi Eratostene.

Arhimede a adus multe contribuţii în matematica teoretică. Este considerat de unii chiar cel mai bun matematician din toată perioada antichităţii. De exemplu, el a folosit calculul infinitezimal într-un mod similar folosirii integralelor - deşi acestea nu erau cunoscute pe atunci - pentru a aproxima valoarea lui π, rezultatul fiind un număr cuprins între 3,1408 şi 3.1429. A avut dreptate, valoarea lui π fiind 3,1415. Să vedem acum câteva dintre lucrările sale axate pe matematică şi în ce constau ele.

Cea mai cunoscută lucrare a sa este „Măsurarea cercului” (în greacă: Κύκλου μέτρησις, Kuklou metrēsis), ea conţinând trei teoreme, însă fiind doar începutul unei munci lungi şi anevoioase.

Un alt tratat important este “Cuadratura parabolei” („Tetragonismos paraboles”), scris de Arhimede în secolul III î.Hr.  sub forma unei scrisori adresate prietenului său, Dositheus, cuprinzând douăzeci şi patru de teoreme despre parabole.

O altă carte interesantă şi chiar îndrăzneaţă este “Calculul firelor de nisip” (în greacă: Αρχιμήδης Ψαµµίτης, Archimedes Psammites). Arhimede doreşte să calculeze câte fire de nisip încap în Universul cunoscut până atunci. Pentru a face asta, Arhimede a fost nevoit să estimeze dimensiunea Universului, bazându-se pe modelele existente în acea perioadă.

Arhimede a scris lucrări importante şi în domeniul fizicii, cum ar fi „Despre echilibrul planelor”.
Cea mai importantă lucrare este totuşi „Despre corpurile scufundate”. Aici este formulat Principiul Hidrostaticii care spune că un corp scufundat într-un fluid este împins de către fluid, de jos în sus, cu o forţă egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de către corp.

Conform lui Vitruvius, un scriitor roman, povestea spune că regelui Hieron II din Siracuza i s-a făcut o nouă coroană, iar acesta vroia să ştie dacă este făcută din aur pur sau dacă era amestecată cu argint. Unicul mod de a măsura densitatea coroanei, pe atunci, era topirea şi modelarea sa într-un  obiect cu formă regulată, însă regele nu era de acord cu distrugerea ei. Măcinat de această dilemă, Arhimede găseşte o soluţie atunci când vrea să facă o baie, iar o parte din apa se varsă din cadă atunci când se scufundă în ea. Fericit că are un răspuns, Arhimede iese dezbrăcat pe străzile Siracuzei strigând „Evrika!”, ceea ce înseamnă „Am găsit!”. Reuşind să calculeze densitatea coroanei, el îşi dă seama că aceasta nu este făcută din aur pur, iar hoţul primeşte o pedeapsă pe măsură.

Nu numai că Arhimede a fost un foarte bun fizician şi matematician, dar a fost şi un mare inventator. El a adus o contribuție importantă și în mecanică.

Arhimede si-a adus o importanta contributie la dezvoltarea Geometriei, el calculand arii ale figurilor plane sau volume si arii ale suprafetelor curbate cu metode care se apropie de calculul integral (calculul integral a fost "inventat" aproape 2000 ani mai tarziu de catre Sis Isaac Newton si Gottfried Wilhelm von LEIBNIZ). Tot el a calculat si o valoare aproximativa a numarului pi.
Dintre lucrările sale amintim Despre sfera si cilindru, Spirale, Cuadratura Parabolei, Despre corpurile scufundate.

În anul 212 î.Hr., Siracuza, oraşul natal al lui Arhimede, a fost atacată de către romani. Sub comanda generalului Marcellus, armatele romane au atacat pe uscat şi pe mare. Soldaţii greci au folosit multe dintre armele mecanice ale lui Arhimede pentru a lansa săgeţi şi a catapulta pietre către invadatori, forţându-i pe aceştia să se retragă. Marcellus, întelegând că armele sale nu pot face faţă celor ale lui Arhimede, s-a folosit de un vicleșug și, în cele din urmă i-a învins pe greci.

Sute de greci au fost ucişi, însă Marcellus a poruncit ca celebrul Arhimede să fie prins viu. Matematicianul în vârstă de 75 de ani, ce nu aflase despre atacul nocturn, a fost găsit acasă, aşezat pe jos, contemplând un grafic desenat pe nisip. O vreme el nici nu şi-a dat seama că în încăpere pătrunseseră soldaţi. Când un roman a înaintat către Arhimede pentru a-l aresta, acesta şi-a întins braţul şi a exclamat: “Îndepărtează-te de cercurile mele!”. Dar soldatul roman l-a omorât.
 

 

Bibliografie:

  • http://www.scientia.ro/1478-arhimede-un-mare-invatat-al-lumii-antice.html/
  • https://www.wikipedia.com
  • https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/03/01/arhimede-ii/
  • https://www.britannica.com/biography/Archimedes
  • http://archimedespalimpsest.org/

 

Forum

...
 

Noutăţi

 

Daca vreti sa ne dati o idee scrieti-ne la opinii@mateonline.net

Vă mulţumim!'

 

Avem nevoie de o donaţie mică