Leonardo Pisano Fibonacci (c. 1175 – c. 1250)

Matematician italian

Fibonacci, matematician italianCunoscut și ca Leonardo din Pisa, Leonardo Pisano sau Leonardo Bonacci, Fibonacci a fost un teroetician al numerelor. Se știe că el a trait in secolul al XIII-lea. S-a născut în Italia,dar educatia și-a desăvârșit-o în Africa de Nord. Multe detalii despre Fibonacci se știu din notele autobiografice inserate in lucrările lui.

El este considerat a fi unul din cei mai talentați matematicieni din Evul Mediu, cel mai talentat matematician occidental al Evului Mediu. Unii consideră că Fibonacci este cel care a înlocuit sistemul de cifre romane cu arabe sau sistemul de numărare hindu-arab. De fapt, atunci când se folosea sistemul de cifre romane era neapărat necesar să se foloseasca abacul. Fibonacci a observat superioritatea sistemului de cifre arabe în comparație cu sistemul de cifre romane. El ne prezintă sistemul de cifre arabe în cartea sa "Liber Abaci".

El este cunoscut in lumea matematicii datorita sirului de numere pe care il numim "șirul lui Fibonacci". Sirul este 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, ... In acest sir fiecare numar este uma celor doua numere care il preced (de exemplu, 2=1+1, 3=2+1, 5=3+2 etc.). Sirul lui Fibonacci este un sir recursiv. Denumirea actuala de Sirul lui Fibonacci a fost data pentru prima oara de catre matematicianul francez Edouard Lucas in 1870. De fapt, Fibonacci nu a descoperit acest șir, care era cunoscut matematicienilor indieni încă dinn secolul al șaselea, dar el este cel care l-a făcut cunoscut lumii occidentale prin intermediul cărții Cartea abacului (Liber abaci).

Tot el este cel care a introdus aritmetica in sistemul comercial european. A interpretat numerele negative și le-a introdus în algebră.

El a stabilit valoarea numărului

pi egal 864 pe 275

 

Fibonacci mai este cunoscut pentru:

  • introducerea sistemului zecimal în matematică și a introducerii cifrelor arabe în locul cifrelor romane.
  • el a introdus linia orizontală la fracții
  • semnul pentru rădăcina pătrată a fost introdus tot de către Fibonacci.

Cărțile sale:

  • Liber Abbaci, 1202 (1228)
  • Practica Geometriae, 1220
  • Liber Quadratorum, 1225
  • Flos (The Flower), 1225

 

Alte informații interesante despre Fibonacci

Conform unui articol din Revista22.ro , Fibonacci era fiul lui Bonacio, Fibonacci fiind o prescurtare a fiului lui Bonacio.

Fibonacci fusese inspirat să scrie Liber Abaci după o vizită în Bugia, un oraş algerian înfloritor, unde tatăl său era consul de Pisa. În timpul şederii sale acolo, un matematician arab îi dezvăluise minunăţiile sistemului numeric indo-arab pe care matematicienii arabi îl introduseseră în Occident în timpul Cruciadelor. Când a văzut calculele pe care sistemul arab le permitea - şi care ar fi fost imposibile prin folosirea sistemului cu litere romane -, Fibonacci şi-a propus să afle cât mai mult despre acesta. Dorind să înveţe de la cei mai buni matematicieni care locuiau în jurul Mării Mediterane, Fibonacci a pornit într-o călătorie care l-a purtat până în Egipt, Siria, Grecia, Sicilia şi Provenţa.

Rezultatul a fost o carte care poate fi considerată extraordinară din orice punct de vedere. Liber Abaci le-a înfăţişat oamenilor o lume complet nouă, unde numerele puteau înlocui sistemele ebraice, greceşti şi romane în care calculele şi numărătoarea se făceau cu ajutorul literelor. Cartea s-a bucurat repede de interesul matematicienilor din Italia, ca şi din întreaga Europă.

[...] Cartea a stârnit entuziasmul multora, pentru că autorul o umpluse cu întrebuinţări practice. De exemplu, autorul descrie şi ilustrează numeroasele inovaţii pe care noile numere le introduceau în contabilitatea comercială, precum calcularea marjei profitului, schimbul de bani, conversia sistemelor de măsurare, iar, deşi cămătăria era încă interzisă mai peste tot, Fibonacci include şi o modalitate de calculare a plăţii dobânzilor. [...]

Fibonacci este cunoscut de mulţi pentru un scurt pasaj din Liber Abaci care a dus la descoperirea a ceea ce-am putea numi un miracol matematic. Pasajul se referă la următoarea problemă: câţi iepuri se vor naşte într-un an dintr-o primă pereche de iepuri, presupunând că, în fiecare lună, fiecare pereche prăseşte încă o pereche şi că iepurii încep să se reproducă la vârsta de două luni? Fibonacci a descoperit că prima pereche de iepuri ar fi prăsit un total de 233 de perechi de urmaşi în decursul unui an.

Matematicianul a mai descoperit ceva cu mult mai interesant. El a presupus că prima pereche nu s-ar fi reprodus decât în a doua lună şi apoi ar fi prăsit câte o pereche pe lună. În a patra lună, primii lor doi urmaşi ar fi început să se înmulţească. După începerea procesului, numărul total de perechi de iepuri la sfârşitul fiecărei luni ar fi fost: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233. Fiecare număr succesiv este suma celor două precedente. Dacă iepurii ar fi continuat timp de o sută de luni, numărul total de perechi ar fi: 354.224.848.179.261.915.075.

Şirul lui Fibonacci reprezintă totuşi mai mult decât o sursă de amuzament. Împărţiţi oricare dintre numerele lui Fibonacci la următorul număr mai mare din serie. După cifra 3, răspunsul este întotdeauna 0,61. După 89, răspunsul este întotdeauna 0,618; după numerele mai mari, se pot completa mai multe zecimale. Împărţiţi oricare număr la numărul care îl precedă. După 2, răspunsul este întotdeauna 1,6. După 144, răspunsul este întotdeauna 1,618.

 Fragmente din articolul POVESTEA ZILEI - Şirul lui Fibonacci, disponibil în întregime aici: https://www.revista22.ro/povestea-zilei---sirul-lui-fibonacci-52584.html

Tot în această carte, matematicianul a publicat și informații despre numărul de aur care era cunoscut încă din antichitate de către matematicienii greci.

Forum

...
 

Noutăţi

 

Daca vreti sa ne dati o idee scrieti-ne la opinii@mateonline.net

Vă mulţumim!'

 

Avem nevoie de o donaţie mică